NESTATORNIC, -Ă, nestatornici, -e, adj. Schimbător. Fulgi nestatornici de lumină aurie cădeau peste mine de pretutindeni. HOGAȘ, M. N. 73. Era pe la 20 martie, timpul cel mai nestatornic al climei noastre. FILIMON, C. 272. Un geniu sălbatic, prin societate se înnobilează; un duh nestatornic, prin societate se reglementează. BOLLIAC, O. 47.