nepieritor, ~oare a [At: (a. 1774) URICARIUL, I, 178 / Pl: ~i, ~oare / E: ne- + pieritor] 1 Care este menit să reziste timpului Si: nemuritor (5). 2 Care este destinat să trăiască veșnic în amintirea oamenilor Si: nemuritor (6). 3 Care este destinat gloriei eterne Si: nemuritor (7).