10 definiții pentru nepământean


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

NEPĂMÂNTEÁN, -Ă, nepământeni, -e, adj. (Adesea substantivat) Care nu este de pe pământ, care pare detașat de cele pământești; nepământesc; fig. care pare din altă lume. – Pref. ne- + pământean.

nepământean, ~ă [At: C. PETRESCU, C. V. 59 / Pl: ~eni, ~ene / E: ne- + pământean] 1-2 smf, a (Ființă) care se consideră că vine din altă lume. 3-4 smf, a (Ființă) care pare că a venit din altă lume. 5-6 smf, a (Fig) (Om) care pare detașat de cele pământești. 7 a Care nu are caracterul lucrurilor de pe pământ.

NEPĂMÂNTEÁN, -Ă, nepământeni, -e, adj. (Adesea substantivat) Care nu este de pe pământ, care nu are caracterul lucrurilor de pe pământ; nepământesc; fig. care pare din altă lume. – Ne- + pământean.

NEPĂMÎNTEÁN, -Ă, nepămînteni, -e, adj. Care nu e de pe pămînt, care nu are caracterul lucrurilor de pe pămînt; din alte lumi, nepămîntesc; fig. care pare din altă lume, cu totul neobișnuit, nefiresc. De acolo, din tăcerea nepămînteană a sihlelor, se deștepta cîteodată urlet de fiare necunoscute. C. PETRESCU, A. 17.

nepămînteán, -că adj. adj., pl. enĭ, ence. Străin, care nu e din acest pămînt.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

!nepământeán adj. m., s. m., pl. nepământéni; adj. f., s. f. nepământeánă, pl. nepământéne

nepământeán adj. m., pl. nepământéni; f. sg. nepământeánă, pl. nepământéne


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

NEPĂMÂNTEÁN adj. v. supranatural.

NEPĂMÎNTEAN adj. imaterial, nematerial, nepămîntesc, supranatural.

Intrare: nepământean
nepământean adjectiv
adjectiv (A17)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • nepământean
  • nepământeanul
  • nepământeanu‑
  • nepământea
  • nepământeana
plural
  • nepământeni
  • nepământenii
  • nepământene
  • nepământenele
genitiv-dativ singular
  • nepământean
  • nepământeanului
  • nepământene
  • nepământenei
plural
  • nepământeni
  • nepământenilor
  • nepământene
  • nepământenelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

nepământean

  • 1. adesea substantivat Care nu este de pe pământ, care pare detașat de cele pământești.
    surse: DEX '09 DLRLC sinonime: nepământesc
    • 1.1. figurat Care pare din altă lume.
      surse: DEX '09 DLRLC attach_file un exemplu
      exemple
      • De acolo, din tăcerea nepămînteană a sihlelor, se deștepta cîteodată urlet de fiare necunoscute. C. PETRESCU, A. 17.
        surse: DLRLC

etimologie:

  • Prefix ne- + pământean.
    surse: DEX '09