4 definiții pentru neorientat


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

NEORIENTÁT, -Ă, neorientați, -te, adj. Care nu cunoaște locul unde se află, care nu știe în ce direcție trebuie să se îndrepte, dezorientat; p. ext. neinformat, nelămurit. [Pr.: ne-o-ri-en-tat] – Pref. ne- + orientat.

neorientat, ~ă a [At: DEX2 / P: ne-o-ri-en-tat / Pl: ~ați, ~e / E: ne- + orientat] 1 Care nu cunoaște locul în care se află. 2 Care nu știe în ce direcție trebuie să se îndrepte. Si: dezorientat.

NEORIENTÁT, -Ă, neorientați, -te, adj. Care nu cunoaște locul unde se află, care nu știe în ce direcție trebuie să se îndrepte, dezorientat; p. ext. neinformat, nelămurit. [Pr.: ne-o-ri-en-tat] – Ne- + orientat.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

neorientát adj. m., pl. neorientáți; f. sg. neorientátă, pl. neorientáte

Intrare: neorientat
neorientat adjectiv
adjectiv (A2)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • neorientat
  • neorientatul
  • neorientatu‑
  • neorienta
  • neorientata
plural
  • neorientați
  • neorientații
  • neorientate
  • neorientatele
genitiv-dativ singular
  • neorientat
  • neorientatului
  • neorientate
  • neorientatei
plural
  • neorientați
  • neorientaților
  • neorientate
  • neorientatelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

neorientat

etimologie:

  • Prefix ne- + orientat.
    surse: DEX '09