NEOMICINĂ s. f. Antibiotic cu spectru larg extras din ciuperca Streptomyces fradiae, activ mai ales asupra stafilococilor patogeni. [Pr.: ne-o-] – Din fr. néomycine.

neomicină sf [At: DEX / P: ne-o~ / E: fr néomycine] Medicament realizat dintr-un grup de antibiotice extrase din ciuperca Streptomyces fradiae, care are acțiune mai ales asupra stafilococilor patogeni.

NEOMICINĂ, neomicine, s. f. Medicament realizat dintr-un grup de antibiotice extrase din ciuperca Streptomyces fradiae, care are acțiune mai ales asupra stafilococilor patogeni. [Pr.: ne-o-] – Din fr. néomycine.

NEOMICINĂ s. f. antibiotic din produsele metabolismului unor ciuperci, cu acțiune comparabilă cu a streptomicinei. (< fr. néomycine)

neomicină (ne-o-) s. f., g.-d. art. neomicinei

neomicină s. f. (sil. ne-o-), g.-d. art. neomicinei; pl. neomicine

NEOMICÍNĂ (< fr.) s. f. Antibiotic cu spectru larg, extras din Streptomyces fradiae, activ asupra germenilor gram-pozitivi și gram-negativi. Este folosită per os în gastroenterite și local (sub formă de pomadă, pulbere sau soluție) în tratamentul plăgilor infectate.

NEOMICINĂ s. (FARM.) negamicină.