nemeteț sn [At: (a. 1658) URICARIUL, XVI, 202 / V: (îrg) nă~, ~tez^[1], nimi~, nimitez / Pl: ~uri / E: cf rs наметка] 1 (Îrg) Văl subțire cu care se acoperă capul. 2 (Îrg) Țesătură din care se fac văluri pentru cap. 3 (Îrg; spc) Văl de mireasă. 4 (Îrg; spc) Pânză subțire cu care se acoperă fața mortului. 5 (Reg) Dantelă. corectat(ă)