NEGHINĂ, neghine, s. f. Buruiană cu flori, de obicei roșii-purpurii, care crește în lanurile de grîu (Agros temma githago); (prin restricție) sămînța măruntă și de culoare neagră a acestei buruieni, care, măcinată împreună cu grîul, dă făinii un gust neplăcut și proprietăți toxice. Vrajba dintre noi să piară, și neghina din ogoară. CREANGĂ, A. 60. Neghina, atît de urîcioasă în grîu, face cel mai frumos efect ca gazon. NEGRUZZI, S. I 96. Ochii-s negri ca neghina, Gura-i dulce ca smochina. HODOȘ, P. P. 48. ◊ Fig. Aceștia sînt oameni de nimic... le zicem mișei, ori mici la suflet, sau neghina omenirii. ISPIRESCU, U. 63. ◊ Expr. A alege neghina din grîu (sau grîul din neghină) = a despărți pe cei buni de cei răi. Ah! mașteră haină Însăși tu ales-ai pentru mine grîul de neghină. În această culă neagră bob cu bob am adunat Rodul bun. DAVILA, V. V. 135. A semăna neghină = a produce zîzanie, discordie, ceartă.