NEFERICE adj. (Învechit; mai ales invar.) Nefericit, nenorocit. O! viteze neferice, Ai să pieri în cîmp aice! ALECSANDRI, P. II 13. Viața-ți face neferice. NEGRUZZI, S. III 89. ◊ (Rar, acordat cu substantivul) Chiar acuma, căpitane, zece călărași în silă Tîresc la călugărie pe nefericea copilă. HASDEU, R. V. 53.