2 intrări

11 definiții


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

nedespărțit, ~ă a [At: VARLAAM, C. 146 / Pl: ~iți, ~e / E: ne- + despărțit] 1 Care nu este despărțit. 2 Care nu poate fi fragmentat. 3 Care nu poate fi despărțit Si: indivizibil, (rar) neseparabil. 4 (Lpl) Care nu se despart niciodată Si: inseparabil, nedezlipit (5). 5 (Șls) De care nu se poate despărți Si: inseparabil, nedezlipit (6). 6 Care este nelipsit de undeva Si: inseparabil, nedezlipit (7).

NEDESPĂRȚÍT, -Ă, nedespărțiți, -te, adj. Care nu este despărțit sau fragmentat, care nu poate fi despărțit, indivizibil; care sau de care nu se desparte, nu se îndepărtează niciodată, inseparabil. – Pref. ne- + despărțit.

NEDESPĂRȚÍT, -Ă, nedespărțiți, -te, adj. Care nu este despărțit sau fragmentat, care nu poate fi despărțit, indivizibil; care sau de care nu se desparte, nu se îndepărtează niciodată, inseparabil. – Ne- + despărțit.

NEDESPĂRȚÍT, -Ă, nedespărțiți, -te, adj. Strîns unit (prin sentimente); inseparabil. V. legat. Eram prietini nedespărțiți în vremea cea mai fericită. SADOVEANU, O. VIII 22. Pe lîngă grupul Anton Pann, Nănescu, Chiosea și Unghiurliu, unul și nedespărțit, se lipise un copilandru nalt. GHICA, S. A. 79.

NEDESPĂRȚÍT ~tă (~ți, ~te) (negativ de la despărțit) 1): De ~ care nu poate fi despărțit. 2) fig. Care stă permanent undeva sau pe lângă cineva (sau ceva). /ne- + despărțit

nedespărțit a. 1. care nu poate fi despărțit, inseparabil; 2. legat, unit prin sentiment: prieteni nedespărțiți.

nedespărțít, -ă adj. Care nu e despărțit. Fig. Strîns unit, întins: prieten nedespărțiț.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

nedespărțít adj. m., pl. nedespărțíți; f. nedespărțítă, pl. nedespărțíte

nedespărțít adj. m., pl. nedespărțíți; f. sg. nedespărțítă, pl. nedespărțíte


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

NEDESPĂRȚÍT adj. 1. v. indivizibil. 2. v. inseparabil. 3. inseparabil, nedezlipit, neseparabil. (Prieteni ~.)

NEDESPĂRȚIT adj. 1. indivizibil, nedivizibil. (Elemente ~ ale unui ansamblu.) 2. indisolubil, inseparabil, neseparabil, organic, unitar. (Un tot ~.) 3. inseparabil, nedezlipit, neseparabil. (Prieteni ~.)

Intrare: nedespărțit
nedespărțit adjectiv
adjectiv (A2)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • nedespărțit
  • nedespărțitul
  • nedespărțitu‑
  • nedespărți
  • nedespărțita
plural
  • nedespărțiți
  • nedespărțiții
  • nedespărțite
  • nedespărțitele
genitiv-dativ singular
  • nedespărțit
  • nedespărțitului
  • nedespărțite
  • nedespărțitei
plural
  • nedespărțiți
  • nedespărțiților
  • nedespărțite
  • nedespărțitelor
vocativ singular
plural
Intrare: nedespărțit
nedespărțit
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

nedespărțit

  • 1. Care nu este despărțit sau fragmentat, care nu poate fi despărțit; care sau de care nu se desparte, nu se îndepărtează niciodată.
    surse: DEX '09 DEX '98 sinonime: indivizibil inseparabil
    • 1.1. Strâns unit (prin sentimente).
      surse: DLRLC 2 exemple
      exemple
      • Eram prietini nedespărțiți în vremea cea mai fericită. SADOVEANU, O. VIII 22.
        surse: DLRLC
      • Pe lîngă grupul Anton Pann, Nănescu, Chiosea și Unghiurliu, unul și nedespărțit, se lipise un copilandru nalt. GHICA, S. A. 79.
        surse: DLRLC

etimologie:

  • Prefix ne- + despărțit.
    surse: DEX '09