2 definiții pentru necurăți


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

necurăți [At: PSALT. HUR. 12v/9 / Pzi: esc / E: necurat] 1 vi (Înv) A se abate de la preceptele Bisericii. 2 vi (Înv; pex) A păcătui față de Dumnezeu sau de morală. 3 vr (Reg; euf; d. copii) A-și face nevoile pe el Si: a se murdări.


Dicționare specializate

Aceste definiții explică de obicei numai înțelesuri specializate ale cuvintelor.

necurățí, necurățésc, vb. IV 1. (înv.) a se abate de la preceptele bisericii, a păcătui. 2. (refl.; reg.; despre copii) a-și face necesitățile (pe el); a se murdări.

Intrare: necurăți
verb (V401)
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • necurăți
  • necurățire
  • necurățit
  • necurățitu‑
  • necurățind
  • necurățindu‑
singular plural
  • necurățește
  • necurățiți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • necurățesc
(să)
  • necurățesc
  • necurățeam
  • necurății
  • necurățisem
a II-a (tu)
  • necurățești
(să)
  • necurățești
  • necurățeai
  • necurățiși
  • necurățiseși
a III-a (el, ea)
  • necurățește
(să)
  • necurățească
  • necurățea
  • necurăți
  • necurățise
plural I (noi)
  • necurățim
(să)
  • necurățim
  • necurățeam
  • necurățirăm
  • necurățiserăm
  • necurățisem
a II-a (voi)
  • necurățiți
(să)
  • necurățiți
  • necurățeați
  • necurățirăți
  • necurățiserăți
  • necurățiseți
a III-a (ei, ele)
  • necurățesc
(să)
  • necurățească
  • necurățeau
  • necurăți
  • necurățiseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)