2 intrări

7 definiții


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

necesarieni smp [At: DN3 / P: ~ri-eni / E: fr nécessariens] Sectă religioasă din Anglia care neagă libertatea voinței, considerând că oamenii acționează conform predestinării lor.

NECESARIÉNI s.m.pl. Sectă religioasă din Anglia, care neagă libertatea voinței, considerând că oamenii acționează conform predestinării lor. [Pron. -ri-eni, sg. necesarian. / < fr. nécessariens].

NECESARIÉNI s. m. pl. sectă religioasă din Anglia care neagă libertatea voinței, considerând că oamenii acționează conform predestinării lor. (< fr. nécessariens)

NECESARIÁN, -Ă, necesarieni, -e, s. m. și f. Membru al unei secte religioase din Marea Britanie, care consideră că oamenii acționează conform unei predestinări, negând întru totul libertatea propriei voințe. [Pr.: -ri-an] – Din engl. necessarian.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

necesarián (-ri-an) s. m., pl. necesariéni (-ri-eni)

necesarián s. m. (sil. -ri-an), pl. necesariéni


Dicționare enciclopedice

Definiții enciclopedice

NECESARIÉNI (< fr.) s. m. pl. Membri ai unei secte religioase din Marea Britanie, care consideră că oamenii acționează conform unei predestinări, negând întru totul libertatea voinței proprii.

Intrare: necesarieni
necesarieni
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
Intrare: necesarian
  • silabație: -ri-an info
substantiv masculin (M23)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • necesarian
  • necesarianul
  • necesarianu‑
plural
  • necesarieni
  • necesarienii
genitiv-dativ singular
  • necesarian
  • necesarianului
plural
  • necesarieni
  • necesarienilor
vocativ singular
  • necesarianule
  • necesariene
plural
  • necesarienilor
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

necesarian, -ă necesariană

  • 1. Membru al unei secte religioase din Marea Britanie, care consideră că oamenii acționează conform unei predestinări, negând întru totul libertatea propriei voințe.
    surse: DEX '09 DN

etimologie: