necesar, ~ă [At: CALENDARIU (1794), 31/15 / V: ~ariu, ~ser / Pl: ~i, ~e / E: fr nécessaire, lat necessarius] 1 a Care trebuie să fie. 2 a Care trebuie să se îndeplinească. 3 a De care este nevoie. 4 a Care este indispensabil în vederea realizării unui scop. 5 a (Pex) Util. 6 a (Îs) Muncă ~ă Parte a muncii depuse de lucrător în procesul de producție, prin care se creează produsul folosit pentru întreținerea lui și a familiei sale. 7 a (Îlv) A fi ~ A trebui. 8 a Care se produce sau decurge în mod inevitabil, necondiționat din... 9 a Care nu poate fi înlăturat Si: (asr) neapărat. 10 a (Îlav) În mod ~ Obligatoriu. 11 a (Îs) Strictul ~ Cantitate minimă din ceva indispensabilă pentru un anumit scop. 12 a (Spc; îas) Cantitate de alimente, îmbrăcăminte, indispensabile pentru un trai decent. 13 sn (Lsg; udp „de”) Ceea ce este trebuincios într-un anumit scop. 14 sn (Spc) Trusă care cuprinde obiectele trebuitoare pentru executarea anumitor activități. 15 sn (Pex) Obiecte cuprinse într-o astfel de trusă. 16 a Care nu poate să nu existe sau să nu se întâmple în condițiile date. corectat(ă)