8 definiții pentru nebuneală


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

NEBUNEÁLĂ, nebuneli, s. f. (Pop.) Nebunie. – Nebun + suf. -eală.

NEBUNEÁLĂ, nebuneli, s. f. (Pop.) Nebunie. – Nebun + suf. -eală.

nebunea sf [At: COSTINESCU I Pl: ~eli, (reg) ~ele / E: nebuni + -eală] 1 (Pop) Nebunie (17). 2 (Îe) A băga în ~eli A face pe cineva să-și piardă dreapta judecată. 3 (Îae) A zăpăci pe cineva. 4 (Îae) A scoate pe cineva din minți. 5-6 Idee sau manifestare de om nebun (13). 7 Toană. 8 (Med; Mol) Turbare. 9 (Reg) Boală a albinelor nedefinită mai îndeaproape. 10 (Rar; îf nebunele) Zburdălnicii. 11 (Bot; reg) Ciumăfaie (Datura stramonium). 12 (Bot) Măselariță1 (Hyoscyamus niger). 13 (Bot; îf nebunele) Sălbăție (Lolium temulentum).

NEBUNEÁLĂ, nebuneli, s. f. (Popular) Nebunie. – Pronunțat: -nea-.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

nebuneálă (pop.) s. f., g.-d. art. nebunélii; pl. nebunéli

nebuneálă s. f., g.-d. art. nebunélii; pl. nebunéli


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

NEBUNEÁLĂ s. v. alienare, alienație, boală mintală, ciumăfaie, demență, laur, nebunie, sălbăție, sminteală, smintire, țicneală.

nebunea s. v. ALIENARE. ALIENAȚIE. BOALĂ MINTALĂ. CIUMĂFAIE. DEMENȚĂ. LAUR. NEBUNIE. SĂLBĂȚIE. SMINTEALĂ. SMINTIRE. ȚICNEALĂ.


Dicționare specializate

Aceste definiții explică de obicei numai înțelesuri specializate ale cuvintelor.

nebuneálă, nebunéli, s.f. (pop.) 1. nebunie. 2. idee, fantezie, manifestare de om nebun; toană, trăzneală. 3. turbare. 4. boală a albinelor. 5. (la pl. nebunele) zburdălnicii, năzdrăvănii, năzbâtii. 6. ciumăfaie. 7. măselariță. 8. (la pl. nebunele) plantă erbacee cu fructe otrăvitoare; sălbație.

Intrare: nebuneală
nebuneală substantiv feminin
substantiv feminin (F54)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • nebunea
  • nebuneala
plural
  • nebuneli
  • nebunelile
genitiv-dativ singular
  • nebuneli
  • nebunelii
plural
  • nebuneli
  • nebunelilor
vocativ singular
plural

nebuneală

etimologie:

  • Nebun + sufix -eală.
    surse: DEX '98 DEX '09