NEBUN subst. 1. – P. (Buc); -escul, P. (BCI V 231) -ești și Neburești ss. (Dm; Glos); Nebunul (Drag 38); – Stanciul (AO XVIII 474). 2. Nebunașul t. 3. Nebuneică, Stan (Olt; Div 379). 4. Nebunéle[a], T. (Bîr I); – Ioan, mold. (Sd XIX 89); -a 1623 (Glos). 5. Marital: Nebunoae, Maria (17 B II 133).