opțiuni
  • info

11 definiții pentru nebântuit

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

NEBÂNTUIT, -Ă, nebăntiuți, -te, adj. Liniștit, netulburat; nevătămat, teafar, întreg. – Pref. ne- + bântuit.

nebântuit, ~ă a [At: (a. 1695) HEM 3215 / Pl: ~iți, ~e / E: ne- + bântuit] 1 Care nu este bântuit. 2 (Îrg) Care nu este supărat de nimeni sau de nimic Si: liniștit, netulburat. 3 (Îrg) Teafăr.

NEBÂNTUIT, -Ă, nebântuiți, -te, adj. (Înv. și reg.) Liniștit, netulburat; nevătămat, teafăr, întreg. – Ne- + bântuit.

nebântuit a. care n’a fost atins sau bântuit: rămase treaz și nebântuit de piroteală ISP.

NEBÎNTUIT, -Ă, nebîntuiți, -te, adj. (Învechit) Liniștit, netulburat; nevătămat. Se întoarse cu merele la împăratul lui, teafăr și nebîntuit, precum îl făcuse mă-sa. ISPIRESCU, U. 65. Dac-ar fi pretutindene tot asemene judecători... societatea bună ar remănea nebîntuită. CREANGĂ, A. 150.

nebîntuít, -ă adj. Care n’a fost bîntuit, care n’a suferit nimica: nebîntuit de furtună, de boală.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

nebântuit adj. m., pl. nebântuiți; f. nebântuită, pl. nebântuite

nebântuit adj. m., pl. nebântuiți; f. nebântuită, pl. nebântuite

nebântuit adj. m., pl. nebântuiți; f. sg. nebântuită, pl. nebântuite

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

NEBÂNTUIT adj. v. intact, întreg, neatins, nevătămat, sănătos, teafăr, valid, zdravăn.

nebîntuit adj. v. INTACT. ÎNTREG. NEATINS. NEVĂTĂMAT. SĂNĂTOS. TEAFĂR. VALID. ZDRAVĂN.

Intrare: nebântuit
nebântuit adjectiv
adjectiv (A2)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • nebântuit
  • nebântuitul
  • nebântuitu‑
  • nebântuită
  • nebântuita
plural
  • nebântuiți
  • nebântuiții
  • nebântuite
  • nebântuitele
genitiv-dativ singular
  • nebântuit
  • nebântuitului
  • nebântuite
  • nebântuitei
plural
  • nebântuiți
  • nebântuiților
  • nebântuite
  • nebântuitelor
vocativ singular — —
plural — —
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

nebântuit, nebântuităadjectiv

  • 1. Liniștit, netulburat, nevătămat, teafăr, întreg. DEX '09 DLRLC
    sinonime: liniștit netulburat nevătămat teafăr întreg
    • format_quote Se întoarse cu merele la împăratul lui, teafăr și nebîntuit, precum îl făcuse mă-sa. ISPIRESCU, U. 65. DLRLC
    • format_quote Dac-ar fi pretutindene tot asemene judecători... societatea bună ar remănea nebîntuită. CREANGĂ, A. 150. DLRLC
etimologie:
  • Prefix ne- + bântuit. DEX '09

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.