NEAGU scurtare din srb. blg. Neago/mir, slav < sl. нѣгa „curatio infantis”, „alintare” (Mikl; în Lex, Paleosl., „ευφροσύνη, voluptas”) pt. f. Neaga; cf. și subst. neagă (-rea). I. A. Formele străine: 1. Neagomir moșn. (AO X 130; 16 B 112, II 41 etc.); cu fiul său Mir (Hur); Negomir (17 B II 237) -u s. 2. Neagoslav, boier sec. XVI (PGov f° 10 vo); -a f. (C Ștef); – fiica lui Neagoe (17 B I 249) și Negoslava, j-ță olt. (Ins 211). B. Formele scurtate: 1. Neag (Dm; C Ștef; Sur I; Moț; Puc; 16 B II 377); Neagu, -l frecv. (Dm; Ștef; Paș); vlah din Serbia (DR IV¹). 2. Neagă b. (Flor 84; Moț); Neaga f. (Dm), nume extrem de frecvent; Niaga f. (C. Ștef). 3. Neagăș și Neagășești ss. (Dm). 4. Neagoș, ard., 1726 (Paș); -u t,; Negoșoae (17 B III 382) și Negoșina t, ambele I n. maritale. 5. Negușeni s. 6. Neagole b. (16 B III 211); -a (17 B I 168, III 540); -a, munt., 1580 (BCI V 181); Negolea b., pren. (AO VI 425; 16 B IV 283); – t. (16 B II; – f. (16 B III 36). 7. Neagoe Vvd.; frecv., munt. și mold. (Dm; Paș) etc. 8. + -oniu: Negoane s. (Dm; Ștef). 9. + -oiu: Neagoi (Ard II 174); -u b., 1428 (Ț-Rom 152); Negoi b. (CL); – iuzbașa (BCI V 207);Negoiu b. (17 B II 91); – b. și t. (Drj 28); – popa (16 B II 187); – Cristea (C 10 Ștef); – t., m-te în Culmea Făgărașului; Negoae f. (Tec I) și Negoioasa t., ambele din n. maritale; Nego/escu, boier (R Gr) și frecv. act.; -ești t. 10. Negoil, -ă (17 B II 319, III 422) – mold; 11. Negoit pren. (P¹² fila 21; 16 B II 335); -ul (Tis); -a j-să (AO VIII 5). 12. Negoiț (Tec II); -ă (Hur; Dem); -escu, act. 13. Contaminat cu subst. „negoț”: Neagoță, olt. (Sd XXI 309) și Negoțu b. (17 B III 477); cu afer. v. Goță. 14. + -otă: Neagot/ă b., 1400 (Ț-Rom 79); – mold. (Dm); -u s.; v. și Negotă < Neg. 15. +-uș, or: Negușor b. (Dm), sau < subst. neg. 16. + -uit < -ui + -it: Neguit diac (Cat); -ă f. (16 B IV 416); -escu (17 B I 409). 17. Neguiță olt., 1526 (AO XVIII 439); – olt., 1670, (Sd V 309) probabil < Negoiță; Neguița j-ța (16 B I 2). 18. Neagovan, munt., 1608 (SD VII 271); Negovan b. (13-15 B 252); -ul (Petr 15). 19. Neagouți și Negăuți ss. (Dm). 20. Neaghișești și Neaghinți ss. (Dm). 21. + bani: Neagobani (16 B I 60) sau cu v > b < Neagovani II. + -șa, -șu: A. 1. Neagșu, Neagșe (C Ștef). 2. Negșe b. (Ștef). 3. Neagșa f. (Dm; Ștef; Bîr I; Sd XVI 157); Niagșa f. (17 A V 7; Ard II 172) și Negșa f. B. Grupul gș trece în cș cu, sau fără influența blg. Heкшa, încă din sec. al XV-lea: Neacșu și Neacșa (Dm); Niacșea fiica Neagăi (16 A II 103). 2. Necșa b., jupan (16 B III 231); – b., dobr. (RI XI 205); Necș/ești, -ani ss. (Dm). 3. Cu -ea > a: Nacșa f. (Sd XV 28). 4. Necșoiu (Sd XI 57); – mold. (Sd XXI). 5. Neacșori b., olt. (AO XVIII 127). 6. Necșulea, N.; Necșuleu, R. (VT). 7. Necșat b. (16 B IV 187; BCI V 208; 17 B II 380-393, III 309). 8. Necșuța f. (Acte Sc; R Gr 344). III. Cu g > h: 1. Nehoi, socotit ca variantă a lui Neagoi – Negoi (E. Petrovici, SCL V 25, cf. și M. Sala, în Contributions onomastiques, p, 90). Fonetismul g > h nefiind obișnuit în Muntenia – numele Nehoi și Nehoiaș (tt. în r. Cislău) au fost puse în relație și cu neaua, mai ales că în doc. latino-ungare din sec. XIII Carpații meridionali se numesc montes nivium; cf. și toponimele: Neavățu, Valea Neaură etc. Aceste forme apar și ca n. de persoană: 2. Năhuiul, C-tin (Hur 99). 3. Neahoi, T., act. 4. Nehoiu, Gh. (MO 10 febr. 1949). IV. Ca unul dintre cele mai frecvente nume laice, Neagu intră în grupa celor pasibile de afereză, producînd următoarele scurtări: 1. Din Neagoe: Goe (Sd XVI) frecv. și act,; Goești s.; Goescul (Tec I; Arh; Î Div); marital: Goeoae = Goiuae Anghelina 1589 (C Neamț 9; 17 A V 6, 283). 2. Din Neagoia: Goia b. (Sd XI 88; Ard; Moț; Paș 1680; 16 B I 79, II 97, 375; 17 B II 329; Sd V 173, XXII etc.) și s. Cf. și srb.-cr. Goja ipoc. la Goisav < goj „pace”, etim. Pașca (după Mikl. și Weig.), o simplă coincidență. 3. Din Negoiu: Goiul (Bîr I; C Bog). 4. Din Negoian: Goian frecv. (Dm; Ștef; Băl III; Tec I; Sd XVI); – pren., mold. (P¹⁴ fila 17); -u (Hur); Goean (C Ștef; Arh); Goiana și Goioasa ss.; Goenescul (Dm; Ștef). 5. Din *Negoicea: Goicea (Pom; 16 B I 151; 17 B II 201) și s.; Goicelul s.; Goicilă (16 B V 62); – țig. (17 B IV 69). 6. Din Negoilă: Goilă, ard., 1632 (Paș); – Ionaș (Met 271). 7. Din Negoiță zis și Goițea Cazacul (BCI XI 77); Goița b. (16 B VI 296). 8. Din Neagolea: Golea v. Gol. 3. 9. Din Neagoșu: Goșul și Goșa v. Goșu. 10. Din Negușeni s., mold., prob. cu afer.: Gușu v. acesta.