4 definiții pentru naufragiator
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
naufragiator, ~oare smf [At: DN3 / Pl: ~i, ~oare / E: cf fr naufrageur] Locuitor de coastă care, prin semnale false sau prin alte mijloace, provoacă naufragierea corăbiilor pentru a le jefui.
NAUFRAGIATÓR, -OÁRE s.m. și f. Locuitor de coastă care, prin semnale false sau prin alte mijloace, provoacă naufragierea corăbiilor pentru a le jefui. [Pron. na-u-fra-gi-a-. / după fr. naufrageur].
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
NAUFRAGIATÓR, -OÁRE s. m. f. locuitor de coastă care provoacă naufragierea corăbiilor pentru a le jefui. (după fr. naufrageur)
- sursa: MDN '00 (2000)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
Dicționare morfologice
Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.
naufragiatór s. m., pl. naufragiatóri
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Intrare: naufragiator
naufragiator substantiv masculin
| substantiv masculin (M1) Surse flexiune: MDN '08, DOR | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)