2 intrări

8 definiții


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

natant, ~ă a [At: DN3 / Pl: ~nți, ~e / E: it natante, lat natans, -ntis] (D. frunzele plantelor acvatice) Care plutește la suprafața apei.

NATÁNT, -Ă adj. (Despre frunzele plantelor acvatice) Care plutește la suprafața apei. [Cf. it. natante, lat. natans].

NATÁNT, -Ă adj. (despre plante) care plutește pe suprafața apei. (< lat. natans)

nătânt, ~ă smf, a [At: DLR / Pl: ~nți, ~e / E: ctm nătâng și tânt] (Reg) 1-2 Nătâng (1-2).


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

natánt adj. m., pl. natánți; f. sg. natántă, pl. natánte


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

NĂTÂNT adj., s. v. bleg, nătăfleț, nătărău, nătâng, neghiob, nerod, netot, prost, prostănac, stupid, tont, tontălău.

nătînt adj., s. v. BLEG. NĂTĂFLEȚ. NĂTĂRĂU. NĂTÎNG. NEGHIOB. NEROD. NETOT. PROST. PROSTĂNAC. STUPID. TONT. TONTĂLĂU.


Dicționare enciclopedice

Definiții enciclopedice

NATÁNT, -Ă (< lat.) adj. (Despre frunzele, tulpina sau fructele plantelor acvatice) Care plutesc la suprafața apei (ex. tulpina de mătasea broaștei, frunzele nufărului).

Intrare: natant
natant adjectiv
adjectiv (A2)
Surse flexiune: MDN '08, DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • natant
  • natantul
  • natantu‑
  • natantă
  • natanta
plural
  • natanți
  • natanții
  • natante
  • natantele
genitiv-dativ singular
  • natant
  • natantului
  • natante
  • natantei
plural
  • natanți
  • natanților
  • natante
  • natantelor
vocativ singular
plural
Intrare: nătânt
nătânt adjectiv
adjectiv (A2)
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • nătânt
  • nătântul
  • nătântu‑
  • nătântă
  • nătânta
plural
  • nătânți
  • nătânții
  • nătânte
  • nătântele
genitiv-dativ singular
  • nătânt
  • nătântului
  • nătânte
  • nătântei
plural
  • nătânți
  • nătânților
  • nătânte
  • nătântelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)