2 intrări
9 definiții
Explicative DEX
NĂȘI, nășesc, vb. IV. 1. Intranz. și tranz. A(-i) fi (cuiva) naș2 la botez sau la cununie. 2. Tranz. (Fam.) A numi pe cineva naș2, a i se adresa cuiva cu numele de naș2. – V. naș2.
nănășiță sf vz nășiță
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
nășiță sf [At: T. PAPAHAGI, M. 119 / V: (reg) nă~ / Pl: ~țe / E: naș2 + -iță] 1-2 (Reg; șhp) Nășicuță (1-2). corectat(ă)
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
NĂȘI, nășesc, vb. IV. 1. Intranz. și tranz. A(-i) fi (cuiva) naș2 la un botez sau la o cununie. 2. Tranz. (Fam.) A numi pe cineva naș2, a i se adresa cuiva cu numele de naș2. – V. naș2.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
NĂȘIȚĂ, nășițe, s. f. Diminutiv al lui nașă.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
NĂȘIȚĂ, nășițe, s. f. Nășică. – Din nașă + suf. -iță.
- sursa: DLRM (1958)
- adăugată de gall
- acțiuni
Sinonime
nășiță s.f. (pop. și fam.) v. Nășea (v. nășel). Nășică (v. nășic).
- sursa: DGS (2013)
- adăugată de Sorin Herciu
- acțiuni
Arhaisme și regionalisme
nășiță, nășițe, s.f. (reg.) nășică.
- sursa: DAR (2002)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Tezaur
NĂȘIȚĂ s. f. (Regional) Nășică. V. nășic. Cf. tdrg. Scăricică pîn’ la soare Să vă fie nănaș mare, Și lunuța, Nănășița, Steluțele, Călărașii. marian, nu. 211. Eu, frate, n-oi împleti Pînă tu că țî-i chiema Nănaș mare Sfîntu soare, Nănășiță Lunița. t. papahagi, m. 119. – Pl.: nășițe. – Și (regional) nănășiță s. f. – Nașă (v. naș2) + suf. -iță.
- sursa: DLR - tomul X (2010)
- furnizată de Universitatea "Dunărea de Jos" din Galați
- adăugată de dianartemis
- acțiuni
| participiu (PT2) Surse flexiune: DOR | masculin | feminin | |||
| nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
| plural |
|
|
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
| plural |
|
|
|
| |
| vocativ | singular | — | — | ||
| plural | — | — | |||
| substantiv feminin (F1) | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular |
| |
| plural |
| ||
năși, nășescverb
etimologie:
- naș DEX '09 DEX '98
nășiță, nășițesubstantiv feminin
- 1. Diminutiv al lui nașă; nășică. DLRLC DLRM
etimologie:
- nașă + -iță. DLRM
Lista completă de definiții se află pe fila definiții.