NARVAL, narvali, s. m. Mamifer cetaceu asemănător cu delfinul, lung de 5-6 m, care trăiește în mările înghețate din nord, masculul având doi dinți canini, dintre care unul cu lungimea de circa trei metri (Monodon monoceros). – Din fr. narval.

narval sm [At: I. GOLESCU, C. / Pl: ~i / E: fr narval] Mamifer cetaceu din Oceanul Arctic, cu o lungime de 6 m, asemănător cu delfinul, de care se deosebește prin caninul superior stâng, lung de cca 3 m (Monodon monoceros).

NARVAL, narvali, s. m. Mamifer cetaceu asemănător cu delfinul, lung de 5-6 m, care trăiește în mările înghețate din nord, masculul având doi dinți canini, dintre care unul cu lungimea de circa doi metri (Monodon monoceros). – Din fr. narval.

NARVAL, narvali, s. m. Mamifer mare din ordinul cetaceelor, care trăiește în mările înghețate din nord, putînd ajunge pînă la 6 metri lungime; masculul are doi dinți canini, dintre care cel superior are lungimea de peste un metru; este vînat pentru carnea, grăsimea și pielea lui (Monodon monoceros). Plocoanele lor de dincolo de cercul polar, făurite din coarne de ren, piele de focă și dinte lung de narval. C. PETRESCU, O. P. II 98.

NARVAL s.m. (Zool.) Mamifer cetaceu arctic, asemănător cu delfinul, lung de 4-5 m, al cărui mascul are la falca de sus un dinte imens. [< fr. narval].

NARVAL s. m. mamifer cetaceu arctic, asemănător cu delfinul, având un dinte imens, răsucit ca un burghiu. (< fr. narval)

NARVAL ~i m. Mamifer cetaceu marin de talie mare (asemănător cu delfinul), al cărui mascul are caninul superior stâng foarte lung (servindu-i drept armă de apărare). /<fr. narval

narvál m., pl. lĭ (fr. narval, cuv. de origine scandinavă [dan. sued. narhval, islandez nahvalr, cuv. compus în care silaba a doŭa înseamnă „cetaceŭ”]). Un cetaceŭ al căruĭ dinte canin stîng ajunge pînă la 3 metri de lungime.

narval s. m., pl. narvali

narval s. m., pl. narvali

narval s. m., pl. narvali

NARVÁL (< fr.) s. m. Mamifer cetaceu marin, lung de c. 6 m, care trăiește în cârduri (Monodon monoceros). În jumătatea stângă a fălcii superioare, masculii au un canin de c. 3 m lungime, cu aspect de lance, pe care, în perioada de împerechere, îl folosesc în lupta pentru cucerirea femelelor. Trăiește în Oc. Arctic, hrănindu-se cu pești, crustacee, moluște. În Evul Mediu, lancea (fildeșul) de n. foarte căutată, era plătită cu greutatea sa în aur.