15 definiții pentru narativ

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

NARATIV, -Ă, narativi, -e, adj. Care aparține narațiunii, privitor la narațiune, specific narațiunii. – Din fr. narratif.

NARATIV, -Ă, narativi, -e, adj. Care aparține narațiunii, privitor la narațiune, specific narațiunii. – Din fr. narratif.

narativ, ~ă a [At: NEGULICI / Pl: ~i, ~e / E: fr narratif] 1-2 Care aparține narațiunii (1-2). 3-4 Care se referă la narațiune (1-2). 5-6 Care este propriu narațiunii (1-2).

NARATIV, -Ă, narativi, -e, adj. Care ține de narațiune, propriu narațiunii, de povestire. Stil narativ. Gen narativ.În poezia lui Coșbuc dominează... elementul narativ, epic. GHEREA, ST. CR. III 366.

NARATIV, -Ă adj. De narațiune, cu caracter de narațiune, propriu narațiunii. [Cf. lat. narrativus, fr. narratif].

NARATIV, -Ă adj. cu caracter de narațiune. (< fr. narratif)

NARATIV ~ă (~i, ~e) Care are caracter de narațiune; propriu narațiunii. /<fr. narratif

narativ a. ce ține de narațiune: gen narativ.

* naratív, -ă adj. (lat. narrativus). Care ține de narațiune: genu narativ.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

narativ1 adj. m., pl. narativi; f. narati, pl. narative

narativ adj. m., pl. narativi; f. narativă, pl. narative

narativ adj. m., pl. narativi; f. sg. narativă, pl. narative

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

NARATIV adj. (LIT.) epic. (Lucrare de factură ~.)

Dicționare specializate

Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.

NARATIV, -Ă adj. (cf. lat. narrativus, fr. narratif): în sintagmele imperativ narativ, imperfect narativ, prezent narativ și text narativ (v.).

Intrare: narativ
narativ adjectiv
adjectiv (A1)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • narativ
  • narativul
  • narativu‑
  • narati
  • narativa
plural
  • narativi
  • narativii
  • narative
  • narativele
genitiv-dativ singular
  • narativ
  • narativului
  • narative
  • narativei
plural
  • narativi
  • narativilor
  • narative
  • narativelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

narativ, naratiadjectiv

  • 1. Care aparține narațiunii, privitor la narațiune, specific narațiunii. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
    sinonime: epic
    • format_quote Stil narativ. Gen narativ. DLRLC
    • format_quote În poezia lui Coșbuc dominează... elementul narativ, epic. GHEREA, ST. CR. III 366. DLRLC
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.