6 definiții pentru nalbă-de-grădină

Articole pe această temă:

!nálbă-de-grădínă (plantă) s. f., g.-d. art. nálbei-de-grădínă; pl. nálbe-de-grădínă

NÁLBĂ, nalbe, s. f. Nume dat la mai multe plante: a) plantă erbacee cu tulpina acoperită de peri aspri și cu flori mari, roșii, purpurii sau albe; frunzele, florile, uneori și rădăcinile sînt folosite în medicină (Malva silvestris); b) (și în forma nalbă-de-grădină) plantă erbacee înaltă, cu flori roșii, galbene, violete sau pestrițe, cultivată în grădini, cu întrebuințări în medicină (Althea rosea); c) (și în forma nalbă-mare) plantă erbacee cu rădăcina cărnoasă, care crește în locuri umede și ale cărei frunze, flori și mai ales rădăcini se întrebuințează în medicină ca emolient (Althea officinalis). Își făcu un ceai de nalbă și rămase frumușel acasă. ANGHEL-IOSIF, C. L. 80. Ea are față albă, Ca tăiată-n flori de nalbă. COȘBUC, P. II 209. Ești ca floarea cea de nalbă. ALECSANDRI, P. P. 340.

nálbă de grădínă s. f. + prep. + s. f. + adj.

NÁLBĂ ~e f. Plantă erbacee cu tulpina erectă ramificată, cu frunze palmat lobate și cu flori roșii, cu dungi negre. * ~- mare nalbă cu tulpina foarte înaltă, cu frunze păroase pe ambele părți și cu flori albe-roz. ~-de-grădină plantă erbacee cu tulpina erectă și înaltă, cu frunze zbârcite, dințate și cu flori purpurii; rujalină. [G.-D. nalbei] /<lat. malva


Definiții din dicționare specializate

Aceste definiții pot explica numai anumite înțelesuri ale cuvintelor.

NÁLBĂ (lat. malva) s. f. Denumire dată unor specii de plante erbacee din familia malvaceelor, anuale, bienale sau vivace, care se înmulțesc prin semințe sau butași. Genul Malva, originar din Asia și Africa, are c. 32 de specii; cultivat ca plantă decorativă în parcuri și grădini; unele specii, cu calități nutritive superioare, sunt folosite la hrănirea vacilor, deoarece stimulează secreția de lapte. Frunzele și rădăcinile unor specii au utilizări în medicina tradițională, ca emolient și expectorant. ◊ N. de grădină = plantă de cultură, originară din Asia Mică, adusă în Europa de cruciați; are flori albe, roșii, roz, galbene simple, învoalte (Althaea).

ALTHAEA L. NALBĂ DE GRĂDINĂ, fam. Malvaceae. Gen originar din Asia tropicală, cca 26 specii, erbacee, păroase, anuale, bienale sau vivace. Flori (caliciul dublu, cu sepale concrescute, unul intern, 6-12-fidat sau -foliat și altul extern, 6-9-laciniat, numeroase stigmate) albe, roșii, roz, galbene, violete, panașate, simple, semi- învoalte și învoalte, dispuse terminal pe tulpină, în axa frunzelor, formînd spice lungi pînă la 1 m. Frunze lobate sau crestate.

Intrare: nalbă-de-grădină
nalbă-de-grădină substantiv feminin
substantiv feminin compus
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • nalbă-de-grădi
  • nalba-de-grădi
plural
  • nalbe-de-grădi
  • nalbele-de-grădi
genitiv-dativ singular
  • nalbe-de-grădi
  • nalbei-de-grădi
plural
  • nalbe-de-grădi
  • nalbelor-de-grădi
vocativ singular
plural

nalbă-de-grădină

  • 1. Plantă erbacee înaltă, cu flori roșii, galbene, violete sau pestrițe, cultivată în grădini, cu întrebuințări în medicină (Althea rosea).
    surse: DLRLC

etimologie: