2 intrări

11 definiții

din care

Explicative DEX

năvidi v vz nenăvidi

nenavidi v vz nenăvidi

nenăvidi vt [At: PSALT. 16 / V: nă~, ~na~, nevedea, nevidi / Pzi: ~desc / E: slv нєнавидѣти] (Înv) 1 A invidia. 2 A urî.

nevedea v vz nenăvidi

nevidi2 v vz nenăvidi

năvidésc v. tr. (vsl. [ne]navidiĕti). Vechĭ. Nu pot vedea, nu pot suferi, urăsc. – Și nenăv-.

nenăvidésc V. năvidesc.

Etimologice

năvidi (-desc, -it), vb.1. A urî. – Var. nevăvidi. Sl. (ne)navidĕti (Tiktin). Sec. XVI, înv.

Sinonime

NENĂVIDI vb. v. dușmăni, invidia, pizmui, urî, vrăjmăși.

nenăvidi vb. v. DUȘMĂNI. INVIDIA. PIZMUI. URÎ. VRĂJMĂȘI.

Tezaur

NENĂVIDl vb. IV. Tranz. (Învechit) A invidia, a pizmui; a urî. Cine iubeaște nedreptatea nenăvideaște sufletul său. psalt. 16. Se învie zeul și se răsipească-se dracii și se fugă de fața lui ce nenavidescu elu. ib. 126, cf. 65. Fă cu mine seamne în bine Și să vază cei ce nu mă năvidesc. coresi, ps. 237/1, cf. dhlr ii, 516, rosetti, l. r. vi, 256. ◊ refl. recipr. Atunce... unul la alalt se vor vinde și se vor nevedea unul la alalt. coresi, tetr. 55. – Prez. ind.: nenăvidesc. – Și: nenavidi, năvidi vb. IV, nevedea vb. II, nevidi (anon. car.) vb. IV. – Din slavonul ненакидѣти.

Intrare: năvidire
năvidire infinitiv lung
infinitiv lung (IL107)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • năvidire
  • năvidirea
plural
  • năvidiri
  • năvidirile
genitiv-dativ singular
  • năvidiri
  • năvidirii
plural
  • năvidiri
  • năvidirilor
vocativ singular
plural
Intrare: nenăvidi
verb (VT401)
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • nenăvidi
  • nenăvidire
  • nenăvidit
  • nenăviditu‑
  • nenăvidind
  • nenăvidindu‑
singular plural
  • nenăvidește
  • nenăvidiți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • nenăvidesc
(să)
  • nenăvidesc
  • nenăvideam
  • nenăvidii
  • nenăvidisem
a II-a (tu)
  • nenăvidești
(să)
  • nenăvidești
  • nenăvideai
  • nenăvidiși
  • nenăvidiseși
a III-a (el, ea)
  • nenăvidește
(să)
  • nenăvidească
  • nenăvidea
  • nenăvidi
  • nenăvidise
plural I (noi)
  • nenăvidim
(să)
  • nenăvidim
  • nenăvideam
  • nenăvidirăm
  • nenăvidiserăm
  • nenăvidisem
a II-a (voi)
  • nenăvidiți
(să)
  • nenăvidiți
  • nenăvideați
  • nenăvidirăți
  • nenăvidiserăți
  • nenăvidiseți
a III-a (ei, ele)
  • nenăvidesc
(să)
  • nenăvidească
  • nenăvideau
  • nenăvidi
  • nenăvidiseră
verb (VT401)
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • năvidi
  • năvidire
  • năvidit
  • năviditu‑
  • năvidind
  • năvidindu‑
singular plural
  • năvidește
  • năvidiți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • năvidesc
(să)
  • năvidesc
  • năvideam
  • năvidii
  • năvidisem
a II-a (tu)
  • năvidești
(să)
  • năvidești
  • năvideai
  • năvidiși
  • năvidiseși
a III-a (el, ea)
  • năvidește
(să)
  • năvidească
  • năvidea
  • năvidi
  • năvidise
plural I (noi)
  • năvidim
(să)
  • năvidim
  • năvideam
  • năvidirăm
  • năvidiserăm
  • năvidisem
a II-a (voi)
  • năvidiți
(să)
  • năvidiți
  • năvideați
  • năvidirăți
  • năvidiserăți
  • năvidiseți
a III-a (ei, ele)
  • năvidesc
(să)
  • năvidească
  • năvideau
  • năvidi
  • năvidiseră
nenavidi
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
nevedea
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
nevidi
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)