2 intrări

6 definiții


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

năprătit, ~ă a [At: MARIAN, NA. 38 / Pl: ~iți, ~e / E: năprăti] (Reg; în descântece; d. boli) Care copleșește pe cineva.

năprăti vr [At: DLR / Pzi: ~tesc / E: srb napratiti] (Reg) 1 A se repezi asupra cuiva cu intenții agresive. 2 A insista în mod exagerat pe lângă cineva. 3 (D. boli) A copleși pe cineva.


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

NĂPRĂTÍ vb. v. arunca, azvârli, năpusti, năvăli, precipita, repezi, sări, tăbărî, zvârli.

năprăti vb. v. ARUNCA. AZVÎRLI. NĂPUSTI. NĂVĂLI. PRECIPITA. REPEZI. SĂRI. TĂBĂRÎ. ZVÎRLI.


Dicționare specializate

Aceste definiții explică de obicei numai înțelesuri specializate ale cuvintelor.

năprătít, -ă, adj. (reg.; despre boli) care copleșește, covârșește pe cineva.

năprătí, năprătésc, vb. IV refl. (reg.) 1. a se năpusti. 2. a insista. 3. (despre boli) a copleși, a covârși.

Intrare: năprătit
năprătit adjectiv
adjectiv (A2)
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • năprătit
  • năprătitul
  • năprătitu‑
  • năprăti
  • năprătita
plural
  • năprătiți
  • năprătiții
  • năprătite
  • năprătitele
genitiv-dativ singular
  • năprătit
  • năprătitului
  • năprătite
  • năprătitei
plural
  • năprătiți
  • năprătiților
  • năprătite
  • năprătitelor
vocativ singular
plural
Intrare: năprăti
verb (V401)
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • năprăti
  • năprătire
  • năprătit
  • năprătitu‑
  • năprătind
  • năprătindu‑
singular plural
  • năprătește
  • năprătiți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • năprătesc
(să)
  • năprătesc
  • năprăteam
  • năprătii
  • năprătisem
a II-a (tu)
  • năprătești
(să)
  • năprătești
  • năprăteai
  • năprătiși
  • năprătiseși
a III-a (el, ea)
  • năprătește
(să)
  • năprătească
  • năprătea
  • năprăti
  • năprătise
plural I (noi)
  • năprătim
(să)
  • năprătim
  • năprăteam
  • năprătirăm
  • năprătiserăm
  • năprătisem
a II-a (voi)
  • năprătiți
(să)
  • năprătiți
  • năprăteați
  • năprătirăți
  • năprătiserăți
  • năprătiseți
a III-a (ei, ele)
  • năprătesc
(să)
  • năprătească
  • năprăteau
  • năprăti
  • năprătiseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)