Definiția cu ID-ul 1356900:

Tezaur

NĂPRĂTIT, adj. (Regional; despre boli, în descîntece) Care copleșește, covîrșește pe cineva. cf. marian, na. 38, grigoriu-rigo, m. p. i, 143. ◊ (Substantivat) Fugi... năprătite. gr. s. vi, 87. – pl.: năprătiți, -te.v. năprăti.