Definiția cu ID-ul 965010:

Dicționare specializate

Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.

MĂSURARE. Subst. Măsurare, măsură, măsurătoare; măsurat, măsoriște (înv.); determinare, stabilire, precizare, fixare, etalonare; apreciere, estimare, estimație, evaluare, prețuire, prețăluire (înv. și pop.); calculare, calculație, calcul, socotire, socotit, socoteală; numărare, numărat, numărătoare, numârătură; cîntărire, cîntăreală, cîntărit; gradare; calibrare, calibraj; dimensionare; normare, standardizare. Calibru; capacitate; circumferință; conținut; densitate; dimensiune; distanță; greutate; intensitate; masă; putere; forță; volum. Unitate de măsură; kilometru; hectometru; decametru; metru; decimetru; centimetru; milimetru. Metru cub; metru pătrat. Kilogram; hectogram; decagram; gram. Kilolitru; hectolitru; decalitru; litru; decilitru; centilitru; mililitru. Etalon de măsură. Instrument de măsurat. Metrologie; metronomie; topometrie; topografie; planimetrie; altimetrie; cronometrie; fonometrie; fotometrie; colorometrie; volumetrie. Metrolog; măsurător; măsurător de pămînt, inginer hotarnic; topograf, topometru; calculator, socotitor, numărător; apreciator, prețuitor, prețăluitor (înv. și pop.), normator. Adj. Măsurat, determinat, numărat; normat. Măsurabil, calculabil, mumărabil, comensurabil, determinabil, evaluabil, estimabil; dozabil. Metrologic. Vb. A măsura, a determina, a stabili; a calcula, a socoti, a număra; a aprecia, a evalua, a estima, a prețui, a prețălui (înv. și pop.); a cîntări; a doza, a grada, a etalona; a dimensiona, a calibra; a norma, a standardiza. V. dimensiune, formă, înălțime, îngustime, lățime, lungime.