opțiuni
  • info

17 definiții pentru măngălui

din care

Explicative DEX

MĂNGĂLUI, măngăluiesc, vb. IV. Tranz. (Reg.) A freca sau a netezi rufele cu măngălăul. – Din magh. mángol.

măngălui vt [At: LB / V: ~li, ~ărl~, mângăli, mân~, mângâlui, mângârlui / Pzi: ~esc / E: mg mángol] (Reg; c. i. rufe) 1 A călca cu măngălăul (1). 2 A freca rufele pe măngălău (2).

MĂNGĂLUI, măngăluiesc, vb. IV. Tranz. (Reg.) A freca sau a netezi rufele cu măngălăul. – Din magh. mángoló.

MĂNGĂLUI, măngăluiesc, vb. IV. Tranz. (Regional) A călca rufele cu măngălăul.

măngăli v vz măngălui

măngărlui v vz măngălui

mângăli v vz măngălui

mângălui v vz măngălui

mângâlui v vz măngălui

mângârlui v vz măngălui

măngăluĭésc și măgluĭésc, v. tr. (d. măngălăŭ și maglă; pol. maglowač, ung. mángolni). Nord. Netezesc rufele cu măngălău (magla).

Ortografice DOOM

măngălui (a ~) (reg.) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. măngăluiesc, 3 sg. măngăluiește, imperf. 1 măngăluiam; conj. prez. 1 sg. să măngăluiesc, 3 să măngăluiască

măngălui (a ~) (reg.) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. măngăluiesc, imperf. 3 sg. măngăluia; conj. prez. 3 să măngăluiască

măngălui vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. măngăluiesc, imperf. 3 sg. măngăluia; conj. prez. 3 sg. și pl. măngăluiască

Tezaur

MĂNGĂLUÍ vb. IV. Tranz. (Regional, complementul indică rufe) A călca sau a freca cu măngălăul. Cf. LB, PONTBRIANT, D., DDRF, TDRG. Mîngăluiesc albiturile cu mîngălăul. Com. MARIAN. - Prez. ind.: măngâluiesc. -Și: măngălí (BARCIANU, TDRG, LEXIC REG. 9), măngărluí (LB, TDRG), mîngăluí, mîngălí (LM, GHEȚIE, II. M.), mîngîluí (ap. KLEIN, D. 63), mîngîrluí (ap. id. ib.) vb. IV. – Din magh. mángol.

MĂNGĂLÍ vb. IV v. măngălui.

MĂNGĂRLUÍ vb. IV v. măngălui.

Intrare: măngălui
verb (VT408)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • măngălui
  • măngăluire
  • măngăluit
  • măngăluitu‑
  • măngăluind
  • măngăluindu‑
 singular plural
  • măngăluiește
  • măngăluiți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • măngăluiesc
 (să)
  • măngăluiesc
  • măngăluiam
  • măngăluii
  • măngăluisem
a II-a (tu)
  • măngăluiești
 (să)
  • măngăluiești
  • măngăluiai
  • măngăluiși
  • măngăluiseși
a III-a (el, ea)
  • măngăluiește
 (să)
  • măngăluiască
  • măngăluia
  • măngălui
  • măngăluise
plural I (noi)
  • măngăluim
 (să)
  • măngăluim
  • măngăluiam
  • măngăluirăm
  • măngăluiserăm
  • măngăluisem
a II-a (voi)
  • măngăluiți
 (să)
  • măngăluiți
  • măngăluiați
  • măngăluirăți
  • măngăluiserăți
  • măngăluiseți
a III-a (ei, ele)
  • măngăluiesc
 (să)
  • măngăluiască
  • măngăluiau
  • măngăluiră
  • măngăluiseră
măngărlui
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
mângârlui
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
mângâlui
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
mângălui
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
mângăli
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
măngăli
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

măngălui, măngăluiescverb

  • 1. regional A freca sau a netezi rufele cu măngălăul. DEX '09 DEX '98 DLRLC
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.