Definiția cu ID-ul 969453:
Enciclopedice
MĂLIN subst. 1. – (Dm); – Roșilu din Drajna, 1670 (BCI XIII); -a (Dm; Șez; 16 A I 216, II 119); -escu; -ești s. Cf. și blg. малuкa „sora mai mică a soțului”.
Exemple de pronunție a termenului „mălin” (12 clipuri)
Clipul 1 / 12