Definiția cu ID-ul 1330757:
Tezaur
MÎNĂTORÁȘ s. m. (Într-o poezie populară) Diminutiv al lui m î n ă t o r (1). Zic zău și pre legea mea, De mai am pă cineva, Numai eu și dumneata, Și un biet mînătoraș. GEORGESCU-TISTU, B. 47. - Pl.: minătorași. – Mînător + suf. -aș.