6 definiții pentru muruli
Explicative DEX
muruli vr [At: LUC. II, 68 / V: ~rucli, ~ruclui / Pzi: ~lesc / E: mg marjul] 1 (Mgm; Trs; d. părți ale corpului) A ieși din articulație Si: a se luxa, a se scrânti. 2 (Îf murucli) „A se schilăvi”.
murucli v vz muruli
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
muruclui v vz muruli
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Sinonime
MURULI vb. v. deplasa, dezarticula, disloca, luxa, scrânti, suci.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
muruli vb. v. DEPLASA. DEZARTICULA. DISLOCA. LUXA. SCRÎNTI. SUCI.
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Tezaur
MURULI vb. IV. R e f l. (Maghiarism, prin Transilv.; despre părți ale corpului) A ieși din articulație, a se deplasa din poziția normală; a se scrînti. Uite piciorul ăsta, că vai rău mă mai doare, că mi-i murucluit din loc. LUC. II, 68. Pentru ca să nu-și scrîntească calul vreo vînă la picior, se strînge la pulpă . . . cu „fâșie” ca să nu i se „murulească” vinele. PRIBEAGUL, P. R. 68. ♦ (În forma murucli) „A se schilăvi”. CABA, SĂL. 91. – Prez. ind.: murulesc. - Și: murucli, muruclui vb. IV. – Din magh. marjul.
- sursa: DLR (1913-2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
| verb (VT401) | infinitiv | infinitiv lung | participiu | gerunziu | imperativ pers. a II-a | ||
(a)
|
|
|
| singular | plural | ||
|
| ||||||
| numărul | persoana | prezent | conjunctiv prezent | imperfect | perfect simplu | mai mult ca perfect | |
| singular | I (eu) |
| (să)
|
|
|
| |
| a II-a (tu) |
| (să)
|
|
|
| ||
| a III-a (el, ea) |
| (să)
|
|
|
| ||
| plural | I (noi) |
| (să)
|
|
|
| |
| a II-a (voi) |
| (să)
|
|
|
| ||
| a III-a (ei, ele) |
| (să)
|
|
|
| ||