6 definiții pentru muruli

Explicative DEX

muruli vr [At: LUC. II, 68 / V: ~rucli, ~ruclui / Pzi: ~lesc / E: mg marjul] 1 (Mgm; Trs; d. părți ale corpului) A ieși din articulație Si: a se luxa, a se scrânti. 2 (Îf murucli) „A se schilăvi”.

murucli v vz muruli

muruclui v vz muruli

Sinonime

MURULI vb. v. deplasa, dezarticula, disloca, luxa, scrânti, suci.

muruli vb. v. DEPLASA. DEZARTICULA. DISLOCA. LUXA. SCRÎNTI. SUCI.

Tezaur

MURULI vb. IV. R e f l. (Maghiarism, prin Transilv.; despre părți ale corpului) A ieși din articulație, a se deplasa din poziția normală; a se scrînti. Uite piciorul ăsta, că vai rău mă mai doare, că mi-i murucluit din loc. LUC. II, 68. Pentru ca să nu-și scrîntească calul vreo vînă la picior, se strînge la pulpă . . . cu „fâșie” ca să nu i se „murulească” vinele. PRIBEAGUL, P. R. 68. ♦ (În forma murucli) „A se schilăvi”. CABA, SĂL. 91. – Prez. ind.: murulesc. - Și: murucli, muruclui vb. IV. – Din magh. marjul.

Intrare: muruli
verb (VT401)
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • muruli
  • murulire
  • murulit
  • murulitu‑
  • murulind
  • murulindu‑
singular plural
  • murulește
  • muruliți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • murulesc
(să)
  • murulesc
  • muruleam
  • murulii
  • murulisem
a II-a (tu)
  • murulești
(să)
  • murulești
  • muruleai
  • muruliși
  • muruliseși
a III-a (el, ea)
  • murulește
(să)
  • murulească
  • murulea
  • muruli
  • murulise
plural I (noi)
  • murulim
(să)
  • murulim
  • muruleam
  • murulirăm
  • muruliserăm
  • murulisem
a II-a (voi)
  • muruliți
(să)
  • muruliți
  • muruleați
  • murulirăți
  • muruliserăți
  • muruliseți
a III-a (ei, ele)
  • murulesc
(să)
  • murulească
  • muruleau
  • muruli
  • muruliseră
murucli
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
muruclui
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)