2 intrări

16 definiții


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

mureș s [At: H XVII, 10 / E: Mureș] (Reg) Mureșean (5).

Mureș (Máros) m. 1. afluent al Tisei, râu mare ce străbate mai tot Ardealul: 790 km.; 2. jud. în Transilvania cu cap. Târgu-Mureșului.

Mureș-Oșorheiu n. oraș în Ardeal, numit de Sași Neumarkt: 14.212 loc.

Mureș-Turda (Máros-Turda) n. județ în Ardeal cu 198.000 loc. și cu cap. Osorheiu.

Oșorheiu n. sau Târgul-Mureșului, numit de Unguri Máros-Vásárhely, județ și oraș pe malul stâng al Mureșului. ║ V. Mureș. Oraș principal al Săcuilor și cel mai important punct strategic al Ardealului, Bibliotecă, Curte de justiție supremă: 25.000 loc.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.


Dicționare enciclopedice

Definiții enciclopedice

MUREȘ hidronim și adj. „cafeniu închis, pătat cu negru (oae mureșă)”. 1. – Ion mold. (Grai 421); Murăș (17 B III 512). 2. Mureșanul Danciul (16 B II 334); Mureșan(u) și, cu ortg. maghiară, Moroșan, n. de fam. frecv. in Ardeal.

IZVORU MUREȘULUI, stațiune climaterică și de odihnă situată în raza com. Voșlăbeni, jud. Harghita, la poalele M-ților Hășmașu Mare, la 891 m alt. Climat de munte, cu veri răcoroase și ierni friguroase, cu aer curat și ionizare accentuată a atmosferei. Indicată pentru odihnă și pentru tratarea debilității, surmenajului, rahitismului, nevrozelor astenice etc.

LUNCA MUREȘULUI, com. în jud. Alba, pe Mureș; 2.651 loc. (2000). Halte de c. f. (în satele L.M. și Gura Arieșului). Creșterea bovinelor. În satul L.M., menționat documentar în 1291, se află biserica de lemn Pogorârea Duhului Sfânt (1723, pictată în 1810).

OCNA MUREȘ, oraș în jud. Alba, pe valea Mureșului; 15.802 loc. (2003). Expl. de argile bentonitice și de sare. Ind. mat. de constr. (var, prefabricate din beton). Produse sodice și alim. (alcool, panificație, fermentarea și prelucr. tutunului). Stațiune balneoclimaterică de interes local, cu ape minerale clorurate, sodice, de mare concentrație (266 g/l), provenite din lacurile cantonate în vechile saline, folosite pentru tratarea afecțiunilor reumatismale, a celor posttraumatice, neurologice periferice (pareze) și ginecologice. În perimetrul orașului au fost descoperite urmele unei așezări civile romane din sec. 2-3 (o statuie din marmură reprezentând-o pe zeița Hekate și un coif din bronz al unui legionar roman), iar în satul Războieni-Cetate din apropiere au fost identificate vestigiile unui castru roman din sec. 2-3 și ale unei așezări civile romane (opaițe, lei funerari, terra sigillata, statueta unui zeu, un relif cu Lupa capitolina ș.a.). Cunoscută din perioada daco-romană cu numele Salinae, localitatea apare menționată documentar în 1203 cu numele Uioara. Declarat oraș în 1956. În O.M. se află ruinele cetății Uioara (sec. 12) și o biserică romano-catolică (sec. 18). În localit. componentă Uioara de Sus există castelul Teleki (1742, cu unele transformări din 1869), iar în satul Cisteiu de Mureș, atestat documentar în 1320, se află o biserică ortodoxă de lemn cu hramul Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil (sec. 18) și un ansamblu arhitectonic alcătuit dintr-o curie (1796), în stil baroc, un castel în stil neoclasic (sec. 19), hambar (sec. 19) și o capelă romano-catolică (sec. 18), în stil baroc.

SÂNCRAIU DE MUREȘ, com. în jud. Mureș, situată în lunca și pe terasele de pe dr. râului Mureș, la poalele colinelor Mădărașului; 6.500 loc. (2005). Haltă de c. f. (în satul Nazna). În satul S. de M., menționat documentar în 1293, se află o biserică din sec. 12 (azi biserică reformată), zugrăvită în anul 1900, și o biserică romano-catolică din sec. 14, cu tavan casetat și pictat în sec. 18, iar în satul Nazna, o biserică ortodoxă, construită în anii 1991-1993.

SÂNGEORGIU DE MUREȘ, com. în jud. Mureș, situată pe stg. văii Mureșului; 8.239 loc. (2005). Expl. de gaze naturale. Satul S. de M. apare menționat documentar în 1332. Stațiune balneoclimaterică de interes local, cu climat de cruțare și izvoare minerale clorurate, sodice, iodurate, sulfuroase recomandate pentru tratarea afecțiunilor reumatismale, a celor posttraumatice, ginecologice etc. Castel (1870), în satul S. de M.; biserică reformată (1791), în satul Cotuș. Stejari seculari ocrotiți.

SÂNTANA DE MUREȘ, com. în jud. Mureș, situată în lunca și pe terasele Mureșului, la poalele colinelor Mădărașului, pe râul Iceni; 4.459 loc. (2005). Produse lactate. În arealul satului S. de M. a fost descoperită (1903) o necropolă de înhumație (sec. d. Hr.) în care s-au găsit vase ceramice din pastă cenușie fină, fibule, catarame, mărgele de chihlimbar sau din sticlă colorată, pahare din sticlă ș.a. Inventarul recuperat, specific perioadei cuprinse între mijlocul sec. 3 și mijlocul sec. 5, a dat numele culturii materiale S. de M., cu o arie largă de răspândire, respectiv pe toată suprafața României (cu excepția Dobrogei), precum și în afara frontierelor țării, până în C. Panonică și până în stepele pontice și Crimeea. Expresie a mai multor componente etnice, geto-sarmatice, geto-dacice ș.a., S. de M. s-a dezvoltat pe parcul mai multor faze și cu o serie de aspecte și variante regionale. În satul S. de M., atestat documentar în 1332, se află o biserică din sec. 13-14 (azi biserică reformată), cu un turn ridicat în 1930 și cu picturi murale interioare de la sfârșitul sec. 14.

Intrare: mureș
mureș
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
Intrare: Mureș
Mureș
substantiv propriu (SPM001S)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • Mureș
  • Mureșul
plural
genitiv-dativ singular
  • Mureșului
plural
vocativ singular
plural