6 definiții pentru mulzare


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

mulzare [At: L. COSTIN, GR. BăN. 142 / Pl: ~zări / E: mânzare] 1-2 sf, af (Ban) Mulgătoare (1-2). 3 sf (Reg) Muls (1). 4 sf (Reg) Mulgare1 (2).

mulgare1 sf [At: CHEST. V, 40 / Pl: ~gări / E: mulge] (Reg) 1 Muls (1). 2 (Îlv) A băga (sau a da) oile pe ~ A mulge oile, toamna, pentru a prepara laptele pentru iarnă. 3 Cantitate de lapte obținută de la o turmă întreagă la un muls, și care servea ca unitate de măsură pentru stabilirea cantității de lapte ce se cuvenea proprietarului Si: (reg) mulsoare (2), mulsură (2). 4 Parte a staulului unde se închid oile și unde se trec apoi prin strungă pentru a fi mulse.

mulgáre f., pl. ărĭ (d. mulg). Oaĭe care dă lapte după ce ĭ-a murit mĭelu orĭ ĭ-a fost luat (sin. cu aplecătoare). – Pușcaru dă și forma mulzare (contaminată de mînzare), uzitată numaĭ la pl. V. păcuină.


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

MULZÁRE s. v. mulgere, muls, mulsoare.

mulzare s. v. MULGERE. MULS. MULSOARE.

Intrare: mulzare
substantiv feminin (F113)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • mulzare
  • mulzarea
plural
  • mulzări
  • mulzările
genitiv-dativ singular
  • mulzări
  • mulzării
plural
  • mulzări
  • mulzărilor
vocativ singular
plural