2 intrări
13 definiții
din care- explicative (9)
- morfologice (4)
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
mulura vt [At: DN3 / Pzi: ~rez / E: fr moulurer] A executa muluri.
MULURA vb. I. tr. A executa muluri. [< fr. moulurer].
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
MULURĂ, muluri, s. f. Profil arhitectural în relief cu funcție ornamentală. – Din fr. moulure.
- sursa: DEX '09 (2009)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
mulură sf [At: DL / Pl: ~ri / E: fr moulure] (Lsg; csc) Element secundar de ornamentație arhitecturală în relief, cu profil pronunțat, care leagă sau decorează elemente arhitecturale principale Si: ciubuc.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
MULURĂ, muluri, s. f. Profil arhitectural cu funcție ornamentală. – Din fr. moulure.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de ana_zecheru
- acțiuni
MULURĂ, muluri, s. f. Element secundar de ornamentație arhitecturală în relief, cu profil pronunțat, destinat să sublinieze, să lege între ele sau să decoreze elementele arhitecturale principale. V. ciubuc (2).
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
MULURĂ s.f. Element decorativ în relief făcut pe suprafața unui zid. [< fr. moulure].
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
MULURĂ s. f. element decorativ în relief pe suprafața unui zid, unei mobile, la turnarea unei piese ornamentale. (< fr. moulure)
- sursa: MDN '00 (2000)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
MULURĂ ~i f. Ornament arhitectural cu profil pronunțat. /<fr. moulure
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
mulura vb., ind. prez. 1 sg. mulurez, 3 sg. și pl. mulurează
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
mulură (ornament) s. f., g.-d. art. mulurii; pl. muluri
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
mulură s. f., g.-d. art. mulurii; pl. muluri
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
mulură s. f., g.-d. art. mulurii; pl. muluri
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
| verb (VT201) Surse flexiune: MDN '08, DOR | infinitiv | infinitiv lung | participiu | gerunziu | imperativ pers. a II-a | ||
(a)
|
|
|
| singular | plural | ||
|
| ||||||
| numărul | persoana | prezent | conjunctiv prezent | imperfect | perfect simplu | mai mult ca perfect | |
| singular | I (eu) |
| (să)
|
|
|
| |
| a II-a (tu) |
| (să)
|
|
|
| ||
| a III-a (el, ea) |
| (să)
|
|
|
| ||
| plural | I (noi) |
| (să)
|
|
|
| |
| a II-a (voi) |
| (să)
|
|
|
| ||
| a III-a (ei, ele) |
| (să)
|
|
|
| ||
| substantiv feminin (F43) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||
mulura, mulurezverb
- 1. A executa muluri. DN
etimologie:
- moulurer DN
mulură, mulurisubstantiv feminin
- 1. Profil arhitectural în relief cu funcție ornamentală. DEX '09 DEX '98 DN
- diferențiere Element secundar de ornamentație arhitecturală în relief, cu profil pronunțat, destinat să sublinieze, să lege între ele sau să decoreze elementele arhitecturale principale. DLRLC
etimologie:
- moulure DEX '09 DEX '98 DN
Lista completă de definiții se află pe fila definiții.
click pe imagini pentru detalii