2 intrări

6 definiții


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

mucări2 v vz mucuri1

mucuri1 vir [At: REV CRIT. III, 161 / V: ~cări, ~cori / Pzi: 3 ~rește / E: mucoare] 1-2 (Ban; Olt) A (se) mucegăi.


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

MUCURÍ vb. v. mucegăi, mucezi.

Intrare: mucurire
mucurire infinitiv lung
infinitiv lung (IL107)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • mucurire
  • mucurirea
plural
  • mucuriri
  • mucuririle
genitiv-dativ singular
  • mucuriri
  • mucuririi
plural
  • mucuriri
  • mucuririlor
vocativ singular
plural
Intrare: mucuri
verb (V401)
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • mucuri
  • mucurire
  • mucurit
  • mucuritu‑
  • mucurind
  • mucurindu‑
singular plural
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
a II-a (tu)
a III-a (el, ea)
  • mucurește
(să)
  • mucurească
  • mucurea
  • mucuri
  • mucurise
plural I (noi)
a II-a (voi)
a III-a (ei, ele)
  • mucuresc
(să)
  • mucurească
  • mucureau
  • mucuri
  • mucuriseră
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)