3 definiții pentru mucli
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
mucli vt [At: GR. S. VII, 120 / Pzi: ~lesc / E: rrm muklo] (Arg) 1 (Îe) A o ~ A nu mai riposta prin vorbe, a tăcea, recunoscându-se învins. 2 A lovi pe cineva la cap sau peste față cu pumnii.
Dicționare etimologice
Explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.
mucli (-lesc, -it), vb. – 1. A abandona, a închina armele, a fi învins. – 2. A tăcea. Țig. muk-, part. muklo „a renunța” (Graur 171; Juilland 169). Cuvînt de arg., ca și der. mucles, interj. (tacă-ți gura!) din țig. muk les „las-o baltă”. Se conjugă cu pron. neutru, a o mucli.
- sursa: DER (1958-1966)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Dicționare specializate
Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.
mucli, muclesc, vb. IV (reg. argotic) 1. în expr. a o mucli = a nu mai riposta, a tăcea. 2. a lovi peste cap (cu pumnii).
- sursa: DAR (2002)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
| verb (VT401) | infinitiv | infinitiv lung | participiu | gerunziu | imperativ pers. a II-a | ||
(a)
|
|
|
| singular | plural | ||
|
| ||||||
| numărul | persoana | prezent | conjunctiv prezent | imperfect | perfect simplu | mai mult ca perfect | |
| singular | I (eu) |
| (să)
|
|
|
| |
| a II-a (tu) |
| (să)
|
|
|
| ||
| a III-a (el, ea) |
| (să)
|
|
|
| ||
| plural | I (noi) |
| (să)
|
|
|
| |
| a II-a (voi) |
| (să)
|
|
|
| ||
| a III-a (ei, ele) |
| (să)
|
|
|
| ||