6 definiții pentru motoplanor
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
MOTOPLANOR, motoplanoare, s. n. Planor cu motor auxiliar. – Din fr. motoplaneur.
MOTOPLANOR, motoplanoare, s. n. Planor cu motor auxiliar. – Din fr. motoplaneur.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de ana_zecheru
- acțiuni
motoplanor sn [At: DEX2 / Pl: ~oare / E: fr motoplaneur] Planor cu motor auxiliar.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
MOTOPLANOR s. n. planor echipat cu grup motopropulsor. (< fr. motoplaneur)
- sursa: MDN '00 (2000)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
motoplanor s. n. (av.) ◊ „Industria aeronautică românească a introdus anul acesta în fabricația de serie un nou gen de aeronavă – motoplanorul, aparat care îmbină calitățile de planare ale planoarelor cu cele de decolare și zbor independent al avioanelor ușoare.” R.l. 29 V 78 p. 5 (din moto- + planor; DEX-S)
- sursa: DCR2 (1997)
- furnizată de Editura Logos
- adăugată de raduborza
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
motoplanor s. n., pl. motoplanoare
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare specializate
Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.
MOTOPLANOR aparat de zbor a cărei susținere este realizată prin reacțiile aerodinamice pe suprafețele care rămân fixe în timpul aceluiași regim de zbor și este prevăzut cu un motor auxiliar, care îi permite să zboare cu propriile mijloace. Motorul este utilizat în scopul atingerii zonelor de ascedență sau pentru efectuarea unui zbor de întoarcere, putând fi pus în funcțiune în timpul zborului.
substantiv neutru (N11) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
motoplanor, motoplanoaresubstantiv neutru
- 1. Planor cu motor auxiliar. DEX '09 DEX '98 MDN '00
etimologie:
- motoplaneur DEX '09 DEX '98 MDN '00