9 definiții pentru motoașcă


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

MOTOÁȘCĂ, motoaște, s. f. (Reg.) Boccea mică, legăturică făcută dintr-o basma cu capetele înnodate, în care se țin sau se transportă obiecte mărunte. – Din ucr. motočka.

MOTOÁȘCĂ, motoaște, s. f. (Reg.) Boccea mică, legăturică făcută dintr-o basma cu capetele înnodate, în care se țin sau se transportă obiecte mărunte. – Din ucr. motočka.

motoașcă sf [At: DDRF / V: ~oscă, ~tro~ (Pl și: ~oști), moștoa / Pl: ~ște, ~șce / E: ucr мотошка] (Reg) 1-2 (Scul sau) ghem făcut din fire textile. 3 Smoc de lână, de păr etc. 4 Mănunchi de fân, de flori etc. Si: șomoiog. 5 Legătură făcută dintr-o bucată de pânză, o basma sau un săculeț, în care se leagă, se țin, se transportă obiecte mărunte Si: (reg) motoșină. 6 Șervet, basma, batistă mare, răsucită și înnodată la mijloc sau la capete, folosită la jocul de-a mișca1 Si: mișcă1 (1). 7 Joc de copii sau de flăcăi și fete, în care unul dintre jucători este bătut la palmă sau pe spate cu șervetul, basmaua sau batista numită mișcă1 (1). 8 Păpușă făcută din cârpe. 9 Epitet pentru un copil mic și gras. 10 Umflătură patologică, care apare sub falcă, la vite Si: (reg) broască. 11 Buboi. 12 Cocoloș în pâine. 13 Ciorchine de struguri. corectată

MOTOÁȘCĂ, motoaște, s. f. (Regional) Boccea mică ținînd loc de pungă. Țăranul scotea motoașca, îi dezlega băierile, vărsa pe masă numai gologani. I. BOTEZ, ȘC. 88.

motî́lcă și modî́lcă, motóșcă (pl. ca piroșcă) și moștólcă f., pl. ĭ (rut. mótočka, a. î. Cp. și cu moț, moțoc, motoc, șomoltoc, holmotoc și pol. motolka, om scund). Moțoc, ghem, unflătură: ce e motîlca ceĭa în buzunaru tăŭ? Chist, broască, bolfă. – Și motoașcă (Mold.) și tomoașcă, pl. ca motoșcă (Munt. vest. VR. 6, 4, 13), și nădî́lcă (Trans. Șonfalăŭ). V. colcotoș și mișcă.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

motoáșcă (reg.) s. f., g.-d. art. motoáștei; pl. motoáște

motoáșcă s. f., g.-d. art. motoáștei; pl. motoáște

Intrare: motoașcă
motoașcă substantiv feminin
substantiv feminin (F9)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • motoașcă
  • motoașca
plural
  • motoaște
  • motoaștele
genitiv-dativ singular
  • motoaște
  • motoaștei
plural
  • motoaște
  • motoaștelor
vocativ singular
plural

motoașcă

  • 1. regional Boccea mică, legăturică făcută dintr-o basma cu capetele înnodate, în care se țin sau se transportă obiecte mărunte.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC attach_file un exemplu
    exemple
    • Țăranul scotea motoașca, îi dezlega băierile, vărsa pe masă numai gologani. I. BOTEZ, ȘC. 88.
      surse: DLRLC

etimologie: