2 intrări

10 definiții


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

MOSCOVÍT, -Ă, moscoviți, -te, s. m. și f., adj. 1. S. m. și f. Persoană originară sau locuitor din Moscova. 2. Adj. Care aparține Moscovei sau moscoviților (1), privitor la Moscova ori la moscoviți; p. ext. rusesc. – Din fr. moscovite.

moscovit, ~ă [At: LB / Pl: ~iți, ~e / E: fr moscovite] 1-4 smf, a (Persoană) (care face parte din populația de bază a Moscovei sau) este originară de acolo. 5 smp Populație care locuiește în Moscova. 6 smf (Pgn) Rus. 7-8 a Care aparține (Moscovei sau) moscoviților (5) Si: (îvr) moscovliu (1-2). 9-10 a Privitor (la Moscova sau) la moscoviți (5) Si: (îvr) moscovliu (3-4).

MOSCOVÍT, -Ă, moscoviți, -te, s. m. și f., adj. 1. S. m. și f. Persoană care face parte din populația de bază a Moscovei sau este originară de acolo. 2. Adj. Care aparține Moscovei sau moscoviților (1), privitor la Moscova sau la moscoviți; p. ext. rusesc. – Din fr. moscovite.

MOSCOVÍT, -Ă, moscoviți, -te, adj. Care este din Moscova, care aparține Moscovei; p. ext. rusesc. Cînd am venit pentru prima oară în contact cu aspectul real al străzilor moscovite, am rămas cu totul surprins. SAHIA, U.R.S.S. 20.

*moscovít, -ă s. și adj. (d. Moscova, Moscva; fr. -ite). Din Moscova. Pin ext. Moscal, Rus din nord (nu Rutean, Malorus, Ucraĭnian).


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

moscovít adj. m., s. m., pl. moscovíți; adj. f., s. f. moscovítă, pl. moscovíte

moscovít s. m., adj. m., pl. moscovíți; f. sg. moscovítă, pl. moscovíte


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

MOSCOVÍT adj. (înv.) moschicesc.

MOSCOVIT adj. (înv.) moschicesc.


Dicționare etimologice

Se explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.

moscovít (moscovíți), s. m. – Locuitor din Moscova. Din Moscova (< rus. Moskva), sec. XVIII. Orașul se chema înainte Mosc, de unde și muscal (var. înv. moscal), s. m. (moscovit; rus; rus castrat aparținînd sectei scopeților; vizitiu; Arg., douăzeci de lei), din pol. moskal, de unde și rus. moskalĭ; moschicesc. adj. (înv. moscovit); muscălesc, adj. (moscovit; rus; rău, ticălos); muscălește, adv. (pe rusește); muscălime, s. f. (mulțime de ruși). Din rom. provine tc. musikar (Bogrea, Dacor., IV, 835).

Intrare: moscovit (adj.)
moscovit1 (adj.) adjectiv
adjectiv (A2)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • moscovit
  • moscovitul
  • moscovitu‑
  • moscovi
  • moscovita
plural
  • moscoviți
  • moscoviții
  • moscovite
  • moscovitele
genitiv-dativ singular
  • moscovit
  • moscovitului
  • moscovite
  • moscovitei
plural
  • moscoviți
  • moscoviților
  • moscovite
  • moscovitelor
vocativ singular
plural
Intrare: moscovit (s.m.)
substantiv masculin (M3)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • moscovit
  • moscovitul
  • moscovitu‑
plural
  • moscoviți
  • moscoviții
genitiv-dativ singular
  • moscovit
  • moscovitului
plural
  • moscoviți
  • moscoviților
vocativ singular
  • moscovitule
  • moscovite
plural
  • moscoviților
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

moscovit (adj.)

  • 1. Care aparține Moscovei sau moscoviților, privitor la Moscova ori la moscoviți.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: moschicesc un exemplu
    exemple
    • Cînd am venit pentru prima oară în contact cu aspectul real al străzilor moscovite, am rămas cu totul surprins. SAHIA, U.R.S.S. 20.
      surse: DLRLC

etimologie:

moscovit, -ă (persoană) moscovită

  • 1. Persoană originară sau locuitor din Moscova.
    surse: DEX '09 DEX '98

etimologie: