6 definiții pentru morojan
Explicative DEX
morojan, ~ă [At: DELAVRANCEA, S. 57 / V: ~jgan, ~jin / Pl: ~i, ~e / E: nct] (Reg) 1 a Fumuriu. 2 sf Rasă de oi cu lâna fumurie. 3 smf (Ban) Epitet dat unui om bătrân.
morojgan, ~ă a vz morojan
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
morojin, ~ă a vz morojan
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Sinonime
MOROJAN adj. v. brumăriu, fumuriu.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
morojan adj. v. BRUMĂRIU. FUMURIU.
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Tezaur
MOROJÁN, -Ă adj. (Regional) Fumuriu, brumăriu. S-a întocmit cu colăcerii să fugă toți pe cai morojini. DELAVRANCEA, S. 57. Coloarea lînei este albă, neagră, moroj( g)jană (fumurie). h iii 68. 4 (Substantivat, f.) Rasă di lîna de culoare fumurie (Cuca-Galați). Cf. H III 96. Numele ce le dau oilor sînt: țurcane. . . morojane. ib. ♦ (Substantivat ; prin Banat) Epitet dat unui om bătrîn. Cf. L. COSTIN, GR. BĂN. 140. Ești o morojînă de om. id. ib. – Pl.: morojani. – Și: morojín, -ă, morojgan, -ă adj. – Etimologia necunoscută.
- sursa: DLR (1913-2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
| adjectiv (A21) | masculin | feminin | |||
| nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
| plural |
|
|
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
| plural |
|
|
|
| |
| vocativ | singular | — | — | ||
| plural | — | — | |||
| adjectiv (A1) | masculin | feminin | |||
| nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
| plural |
|
|
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
| plural |
|
|
|
| |
| vocativ | singular | — | — | ||
| plural | — | — | |||