MOROJÁN, -Ă adj. (Regional) Fumuriu, brumăriu. S-a întocmit cu colăcerii să fugă toți pe cai morojini. DELAVRANCEA, S. 57. Coloarea lînei este albă, neagră, moroj( g)jană (fumurie). h iii 68. 4 (Substantivat, f.) Rasă di lîna de culoare fumurie (Cuca-Galați). Cf. H III 96. Numele ce le dau oilor sînt: țurcane. . . morojane. ib. ♦ (Substantivat ; prin Banat) Epitet dat unui om bătrîn. Cf. L. COSTIN, GR. BĂN. 140. Ești o morojînă de om. id. ib. – Pl.: morojani. – Și: morojín, -ă, morojgan, -ă adj. – Etimologia necunoscută.