3 definiții pentru mormăitor


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

mormăitor, ~oare a [At: LB / V: ~rnă~, murmui~ / P: ~mă-i~ / Pl: ~i, ~oare / E: mormăi1 + -tor] 1-3 Care mormăie1 (1, 2, 5).


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

mormăitór adj. m., pl. mormăitóri; f. sg. și pl. mormăitoáre

Intrare: mormăitor
mormăitor adjectiv
adjectiv (A66)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • mormăitor
  • mormăitorul
  • mormăitoru‑
  • mormăitoare
  • mormăitoarea
plural
  • mormăitori
  • mormăitorii
  • mormăitoare
  • mormăitoarele
genitiv-dativ singular
  • mormăitor
  • mormăitorului
  • mormăitoare
  • mormăitoarei
plural
  • mormăitori
  • mormăitorilor
  • mormăitoare
  • mormăitoarelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)