5 definiții pentru morfogenetic


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

MORFOGENÉTIC, -Ă, morfogenetici, -ce, adj. 1. (Biol.) De morfogeneză (1); (rar) morfogen. 2. (Geol.) Care contribuie la crearea formelor de relief. – Din fr. morphogénétique.

MORFOGENÉTIC, -Ă, morfogenetici, -ce, adj. 1. (Biol.) De morfogeneză (1); (rar) morfogen. 2. (Geol.) Care contribuie la crearea formelor de relief. – Din fr. morphogénétique.

morfogenetic, ~ă a [At: DEX2 / Pl: ~ici, ~ice / E: fr morphogénétique] 1 (Blg; rar) De morfogeneză Si: morfogen. 2 Care contribuie la crearea formelor de relief.

MORFOGENÉTIC, -Ă adj. Referitor la morfogeneză. ♦ Creator de forme. [Cf. germ. morphogenetisch].

MORFOGENÉTIC, -Ă adj. 1. referitor la morfogeneză (1). 2. care contribuie la crearea formelor de relief. (< fr. morphogénétique)


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

morfogenétic adj. m., pl. morfogenétici; f. sg. morfogenétică, pl. morfogenétice

Intrare: morfogenetic
morfogenetic adjectiv
adjectiv (A10)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • morfogenetic
  • morfogeneticul
  • morfogeneticu‑
  • morfogenetică
  • morfogenetica
plural
  • morfogenetici
  • morfogeneticii
  • morfogenetice
  • morfogeneticele
genitiv-dativ singular
  • morfogenetic
  • morfogeneticului
  • morfogenetice
  • morfogeneticei
plural
  • morfogenetici
  • morfogeneticilor
  • morfogenetice
  • morfogeneticelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

morfogenetic

etimologie: