mórcov m. (bg. rut. mórkov, rus. morkóv, pol. marchew, litv. morkas, ung. murok, morkony, merköce, d. vgerm. morahá, morehá, morha, ngerm. möhre). O plantă umbeliferă a căreĭ rădăcină (roșie, cărămizie, cărnoasă, în formă de con foarte lung) e o excelentă legumă (dáucus caróta). V. pătrunjel, păstîrnac.