MORACEE, moracee, s. f. (La pl.) Familie de plante lemnoase, rareori erbacee, cu frunze alterne, întregi sau lobate, cu flori dispuse în inflorescențe și fructe nucule, achene sau drupe, reunite într-un fruct compus; (și la sg.) plantă care face parte din această familie. – Din fr. moracée.

moracee sfi [At: DEX / E: fr moracées] 1 (Lpl) Familie de plante lemnoase, rareori erbacee, cu frunze alterne, întregi sau lobate, cu flori dispuse în inflorescențe și fructe nucule, achene sau drupe, reunite într-un fruct compus. 2 (Șls) Plantă din familia moracee (1).

MORACEE, moracee, s. f. (La pl.) Familie de plante lemnoase, rareori erbacee, cu frunze alterne, întregi sau lobate, cu flori dispuse în inflorescențe și fructe nucule, achene sau drupe, reunite într-un fruct compus; (și la sg.) plantă care face parte din această familie. – Din fr. moracées.

MORACEE s.f.pl. (Bot.) Familie de plante apetale din regiunile calde, cuprinzînd dudul, smochinul etc.; (la sg.) plantă din această familie. [Pron. -ce-e, sg. invar. [< fr. moracées].

MORACEE s. f. pl. familie de plante apetale din regiunile calde: dudul, smochinul etc. (< fr. moracées)

moracee s. f., art. moraceea, g.-d. art. moraceei; pl. moracee

moracee s. f., art. moraceea, g.-d. art. moraceei; pl. moracee

moracee s. f., pl. moracee