7 definiții pentru montmorillonit montmorilonit


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

MONTMORILLONÍT, montmorillonite, s. n. Alumosilicat natural de magneziu, aluminiu și fier, din grupa mineralelor argiloase, moale, gras, absorbant, de culoare albă, folosit la purificarea diferitelor soluții, în industria textilă, a cauciucului, cosmetică, alimentară etc. [Pr.: -ri-lo-] – Din fr. montmorillonite.[1]

  1. Și montmorilonít (după alte surse) — LauraGellner

montmorillonit sn [At: DEX / S și: ~rilo~ / Pl: (rar) ~e / E: fr montmorillonite] (Chm) Alumosilicat natural de magneziu, aluminiu și fier, din grupa mineralelor argiloase, folosit la purificarea diferitelor soluții, în industria textilă, alimentară, cosmetică, a cauciucului etc.

MONTMORILLONÍT, montmorillonite, s. n. Alumosilicat natural de magneziu, aluminiu și fier, din grupa mineralelor argiloase, moale, gras, absorbant, de culoare albă, folosit la purificarea diferitelor soluții, în industria textilă, a cauciucului, cosmetică, alimentară etc. [Pr.: -ri-lo-, var. (după alte surse) montmorilonit] – Din fr. montmorillonite.

MONTMORILLONÍT s. n. silicat hidratat natural de aluminiu, magneziu și fier, din grupa mineralelor argiloase. (< fr. montmorillonite)

MONTMORILONÍT s.n. Alumosilicat natural de magneziu, aluminiu și fier din grupa mineralelor argiloase. [Var. (după alte surse) montmorillonit. / < fr. montmorillomite, cf. Montmorillon – oraș în Franța].


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

montmorillonít (mont-mo-) s. n., pl. montmorilloníte

montmorillonít s. n. (sil. mf. mont-) [ll pron. l]

Intrare: montmorillonit
montmorillonit substantiv neutru
  • silabație: mont-mo- info
substantiv neutru (N1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • montmorillonit
  • montmorillonitul
  • montmorillonitu‑
plural
  • montmorillonite
  • montmorillonitele
genitiv-dativ singular
  • montmorillonit
  • montmorillonitului
plural
  • montmorillonite
  • montmorillonitelor
vocativ singular
plural
montmorilonit substantiv neutru
substantiv neutru (N1)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • montmorilonit
  • montmorilonitul
  • montmorilonitu‑
plural
  • montmorilonite
  • montmorilonitele
genitiv-dativ singular
  • montmorilonit
  • montmorilonitului
plural
  • montmorilonite
  • montmorilonitelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

montmorillonit montmorilonit

  • 1. Alumosilicat natural de magneziu, aluminiu și fier, din grupa mineralelor argiloase, moale, gras, absorbant, de culoare albă, folosit la purificarea diferitelor soluții, în industria textilă, a cauciucului, cosmetică, alimentară etc.
    surse: DEX '09 DEX '98 DN

etimologie: