8 definiții pentru montatoare


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

MONTATÓR, -OÁRE, montatori, -oare, s. m. și f. Tehnician care montează diferite părți ale unor obiecte sau aparate; montor. – Monta1 + suf. -tor. Cf. it. montatore.

MONTATÓR, -OÁRE, montatori, -oare, s. m. și f. Tehnician care montează diferite părți ale unor obiecte sau aparate; montor. – Monta1 + suf. -tor. Cf. it. montatore.

MONTATÓR, -OÁRE s.m. și f. Tehnician care execută operații de montare; montor. [Cf. it. montatore].

MONTATÓR, -OÁRE s. m. f. montor. (< it. montatore)

*montatór, -oáre s. Lucrător, lucrătoare care montează pĭesele unuĭ gĭuvaĭer, uneĭ mașinĭ, uneĭ haĭne ș. a.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

montatoáre s. f., g.-d. art. montatoárei; pl. montatoáre

montatoáre s. f., g.-d. art. montatoárei; pl. montatoáre


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

MONTATOR s. montor. (E ~ de profesie.)

Intrare: montatoare
substantiv feminin (F103)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • montatoare
  • montatoarea
plural
  • montatoare
  • montatoarele
genitiv-dativ singular
  • montatoare
  • montatoarei
plural
  • montatoare
  • montatoarelor
vocativ singular
  • montatoare
  • montatoareo
plural
  • montatoarelor

montator, -oare montatoare

  • 1. Tehnician care montează diferite părți ale unor obiecte sau aparate.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC DN sinonime: montor, -oare

etimologie: