Definiția cu ID-ul 48745:
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
MONOTON, -Ă, monotoni, -e, adj. (Despre sunete, melodii; adesea adverbial) Care are sau care păstrează mereu același ton. ♦ Fig. Care indispune, plictisește etc. prin lipsa de variație sau de varietate; uniform. – Din fr. monotone.