opțiuni
  • info

5 definiții pentru monotematism

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

monotematism sn [At: DN3 / Pl: (rar) ~e / E: it monotematismo] (Muz) Tendință de unificare a unei compoziții muzicale ample prin sintetizarea unei singure teme.

MONOTEMATISM s.n. Tendință de unificare a unei compoziții muzicale ample prin sintetizarea unei singure teme. [Cf. it. monotematismo].

MONOTEMATISM s. n. (muz.) principiu de compoziție în care o temă revine în mai multe părți sau temele tuturor părților sunt sintetizate într-una singură. (< it. monotematismo)

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

monotematism s. n.

Dicționare specializate

Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.

monotematism, utilizarea unui singur element tematic (v. temă), într-o construcție muzicală. Sonatele* epocii baroce (J.S. Bach, Händel, D. Scarlatti) sunt aproape întotdeauna monotematice, forma* bazându-se pe expunerea și dezvoltarea unei teme unice de-a lungul unei întregi mișcări (3). În muzica romantică de la sfârșitul sec. 19, principiul ciclic*, folosit pentru unificarea diferitelor părți ale unei lucrări, tinde spre un nou fel de m., în cazul în care întregul material melodic derivă dintr-o singură idee generatoare.

Intrare: monotematism
substantiv neutru (N29)
Surse flexiune: MDN '08, DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • monotematism
  • monotematismul
  • monotematismu‑
plural — —
genitiv-dativ singular
  • monotematism
  • monotematismului
plural — —
vocativ singular —
plural —
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

monotematismsubstantiv neutru

  • 1. Tendință de unificare a unei compoziții muzicale ample prin sintetizarea unei singure teme. DN
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.