opțiuni
  • info

9 definiții pentru monosemantism

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

MONOSEMANTISM s. n. (Lingv.) Caracter al cuvintelor monosemantice; monosemie. – Din fr. monosémantisme.

MONOSEMANTISM s. n. (Lingv.) Caracter al cuvintelor monosemantice; monosemie. – Din fr. monosémantisme.

monosemantism sn [At: DN3 / Pl: (rar) ~e / E: fr monosémantisme] (Lin) Proprietate a unui cuvânt de a avea un singur sens Si: monosemie.

MONOSEMANTISM s.n. (Lingv.) Proprietatea a ceea ce este monosemantic; monosemie. [Cf. fr. monosémantisme].

MONOSEMANTISM s. n. proprietate a unui cuvânt de a fi monosemantic; monosemie. (< fr. monosémantisme)

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

monosemantism s. n.

*monosemantism s. n.

monosemantism s. n.

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

MONOSEMANTISM s. v. unisemantism.

Dicționare specializate

Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.

MONOSEMANTISM s. n. (cf. fr. monosémantisme): 1. caracteristică a unui cuvânt de a dispune de un singur sens lexical; monosemie 2. principiu logic după care fiecărei unități de conținut trebuie să-i corespundă o singură unitate de expresie.

Intrare: monosemantism
substantiv neutru (N29)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • monosemantism
  • monosemantismul
  • monosemantismu‑
plural — —
genitiv-dativ singular
  • monosemantism
  • monosemantismului
plural — —
vocativ singular —
plural —
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

monosemantismsubstantiv neutru

etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.