4 definiții pentru monorefringență


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

MONOREFRINGÉNȚĂ s. f. (Fiz.) Proprietate a unei substanțe de a emite o singură rază refractată pentru fiecare rază incidentă. – Din fr. monoréfringence.

MONOREFRINGÉNȚĂ s. f. (Fiz.) Proprietate a unei substanțe de a emite o singură rază refractată pentru fiecare rază incidentă. – Din fr. monoréfringence.

monorefringență sf [At: DEX – S / Pl: ~țe / E: fr monoréfrigence] (Fiz) Proprietate a unei substanțe de a emite o singură rază refractată pentru fiecare rază incidență.

MONOREFRINGÉNȚĂ s. f. proprietate a unei substanțe de a emite o singură rază refractată pentru fiecare rază incidentă. (< fr. monoréfringence)


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

monorefringénță s. f., g.-d. art. monorefringénței

Intrare: monorefringență
monorefringență substantiv feminin
substantiv feminin (F1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • monorefringență
  • monorefringența
plural
  • monorefringențe
  • monorefringențele
genitiv-dativ singular
  • monorefringențe
  • monorefringenței
plural
  • monorefringențe
  • monorefringențelor
vocativ singular
plural

monorefringență

  • 1. fizică Proprietate a unei substanțe de a emite o singură rază refractată pentru fiecare rază incidentă.
    surse: DEX '09 DEX '98 MDN '00

etimologie: